Casă dulce casă…

Square
M-am gândit mult la cum să încep a scrie acestă scrisoare, ținând cont că este prima pe care o scriu dintr-un cu totul alt loc decât un penitenciar. Nu am găsit un fel mai deosebit de a începe aceste rânduri decât să spun ca Dumnezeu să vă binecuvânteze pe toți cu sănătate, cu răbdare și mai ales cu biruință în tot ceea ce aveți de făcut după voia Lui.
De câteva săptămâni, prin îndurarea lui Dumnezeu, sunt un om liber, am fost eliberat din penitenciarul din Anglia, apoi urcat într-un avion și trimis acasă. 
Pare simplu la prima vedere, însă momentul în care se deschid ușile pușcăriei pentru a te lăsa să pleci este unic. O combinație de bucurie cu o stare de nerăbdare, apoi odată ce s-a întâmplat și s-a deschis, gândul îți este doar la cei dragi, la cei iubiți! Ce bine e să ai acei câțiva dragi, iubiți, care să știi că te așteaptă. Spun că e bine pentru că din discuțiileblog 2 cu sute de deținuți, în toți acești ani, am aflat că cei mai mulți dintre ei nu mai au pe nimeni drag care să-i aștepte… trist!
Trist, dar adevărat, am aflat însă că mai toate rupturile în familiile celor care ajung după gratii sunt provocate tocmai de aceștia. Omul, ajuns acolo, simte că lucrurile i-au scăpat de sub control, iar cei mai mulți încercă să țină acest control pe care nu-l mai au asupra familiei prin telefonul de pe peretele închisorii sau prin scrisori. Este greu spre imposibil să controlezi lucruri asupra cărora nu mai poți avea control. Dacă odată în calitate de cap de familie trebuia să știi tot ce mișcă în casă, ce fac copiii, ce face soția, ce fac ceilalți dragi, odată ajuns în închisoare nu mai poți face acest lucru, iar asta îi mănâncă de vii pe unii.
Trebuie să mărturisesc că Dumnezeu m-a binecuvântat să am o mare libertate cu privire la acest lucru. Când am plecat din casă, în ziua când am fost încarcerat, m-am plecat pe genunchi și L-am rugat pe Dumnezeu să meargă atât cu mine acolo, cât să și rămână cu soția și copilașii acasă. În bunătatea Lui, așa a făcut, iar tot acest timp Domnul a fost cu mine după gratii și a fost acasă cu Adriana și cei mici.
Inima nu mi-a fost deloc îngreuiată cu niciun sentiment de neputință sau frustrare, știind că Dumnezeu a rămas în control în casa mea. Frustrarea și grijile pot îmbolnăvi un om, îl pot transforma din om în neom. Nu am fost scutit de atacurile vrăjmașului care, bineînțeles, că a venit de multe ori să-mi spună că acasă lucrurile se complică, că familia nu este bine, că le este foarte greu și că probabil niciodată nu va mai fi ca înainte, ci totul se va schimba evident în rău…
blog 3Nu am fost și nu voi fi singurul atacat cu astfel de gânduri. Povestesc cu unii și alții de când am ieșit și aflu că și în libertate, unde ar trebui să fie totul roz, oamenii se confruntă cu tot felul de probleme și sunt zilnic asaltați la nivelul minții de vrăjmaș cu tot felul de gânduri descurajatoare. Nimic nu este nou, din Biblie aflăm că diavolul, dușmanul sufletelor noastre, a avut tupeul să-l abordeze într-un moment dificil chiar și pe Mântuitorul nostru, Domnul Iisus Hristos, propunându-I să i se închine în schimbul tuturor bogățiilor lumii acesteia. Ce a făcut Domnul Iisus? Îmi place grozav atitudinea Sa și felul autoritar în care îi răspunde diavolului:  „Pleacă, Satano. Căci este scris: ‘Domnului Dumnezeului tău să te închini și numai Lui să-I slujești.” Cuvintele Mântuitorului sună așa: ESTE SCRIS. Astfel a reușit să închidă gura diavolului. Unde este scris? Ce fel de Cuvânt este acesta care este scris și poate opri orice atac al vrăjmașului de orice fel și unde se află El? Spre bucuria și ajutorul nostru, acest Cuvânt nu ne este ascuns, ci circulă liber, mai liber ca niciodată, până acolo că în locuri precum pușcăriile, unde până nu cu mulți ani în urmă Cuvântul era interzis cu desăvârșire, mai mult pușcăriile erau pline sub acel regim comunist cu cei care petreceau ani grei acolo din cauza credinței lor, astăzi  ne putem bucura de această libertate care ne permite să avem din plin Cuvântul lui Dumnezeu, adică Biblia.
În aceasta carte, numită Biblia, STĂ SCRIS tot ceea ce avem nevoie pentru a putea lupta și birui în momentele grele, nefaste sau zdrobitoare din viețile noastre. Iisus Hristos, Domnul nostru, ne îndeamnă să folosim ceea ce stă scris în Biblie pentru a putea fi fericiți, pentru a putea fi liberi, pentru a putea avea acea biruință în lupta de zi cu zi.
Astfel, pot spune cu mâna pe inimă că în toți acești ani petrecuți după gratii am avut cel mai de nădejde prieten mereu cu mine și anume Biblia sau Cuvântul lui Dumnezeu, nu m-am despărțit de Acesta nici chiar atunci când mi s-a cerut să las Biblia la bagaje de către unii ofițeri, așa fiind de fapt regula când ești transferat dintr-o pușcărie în alta sau dintr-o țară în alta. Așa a lucrat Dumnezeu că am găsit îngăduință la acei oameni care până la urmă, după multele mele insistențe, au zis: ok! Ține Biblia cu tine… Am văzut mâna lui Dumnezeu și în aceste întâmplări. Slăvit să fie Numele Său!
Apoi am beneficiat de un ajutor, de un mare ajutor în această perioadă, din partea fraților și surorilor care s-au rugat mult pentru mine și casa mea în tot acest timp, s-au rugat pentru noi oameni din diferite localități, biserici și chiar din mai multe țări. Am fost nespus de fericit și binecuvântat să aflu că am fost atât de mult susținuți în rugăciune. Cât de mult contează rugăciunea? Eu pot să vă răspund: ENORM  DE MULT! Rugăciunea poate face oricând diferența dintre viață și moarte. Îmi place atât de mult felul în care Moise îl aborda pe Dumnezeu. Biblia zice în mai multe rânduri că Moise a strigat către Domnul. Ce frumoase mi se par aceste cuvinte! Moise a strigat către Dumnezeu! De ce? Pentru că știa că de la El vine izbăvirea. Slăvit să fie Domnul!
Prin această scrisoare doresc să mulțumesc, în Numele Domnului Iisus, tuturor celor care s-au rugat pentru noi, cu toate că nu voi ști niciodată câți și-au plecat genunchii înaintea lui Dumnezeu și ne-au purtat în rugăciune. Vreau și mă rog ca Dumnezeu să-i binecuvânteze pe toți, în primul rând cu viață veșnică, apoi cu biruință în lupta zilnică pe care o purtăm în drum spre cer.
M-am întâlnit zilele trecute cu două doamne mai în vârstă într-un magazin dintr-o comună de lângă Suceava, s-au uitat țintă la mine și au zis aproape amândouă în același timp: Glorie Domnului Iisus, mărire Domnului! Dumnezeu ne-a ascultat rugăciunile și v-a adus acasă sănătos! Le-am salutat respectuos și le-am mulțumit, însă am rămas peste măsură de surprins și cu ochii aproape în lacrimi pentru că nu le cunoșteam… Atunci am înțeles că Dumnezeu a pus pe inimă să se roage pentru mine și casa mea mult mai multor oameni decât am crezut eu. Dau slavă Domnului pentru acest lucru!
Au fost câțiva ani, nu ușori, dar deosebit de interesanți și în ceea ce privește relația mea personală cu Dumnezeu și slujirea mea au fost niște ani productivi, în sensul că Dumnezeu a lucrat cu putere atât în viața mea cât și în viețile altor deținuți. Am avut marea șansă ca în unele penitenciare să putem crea grupuri de rugăciune și studiu biblic, ne adunam zilnic pentru o oră și jumătate între 15 și 25 de deținuți acolo, ne rugam, cântam Domnului Iisus și citeam Scriptura, întâmplându-se aceste lucruri luni la rând. După un timp, a început să vină și rod, mulți dintre cei care participau la întâlniri au decis să primească pe Domnul Iisus ca Domn și Mântuitor personal, am văzut cum Dumnezeu a lucrat și cum a schimbat vieți și vreau să mărturisesc că singurul care poate schimba vieți cu adevărat este doar Dumnezeu!
Desigur că fără sprijinul autorităților și a fraților din diferite organizații creștine care ne-au vizitat constant nu s-ar fi putut înfăptui nimic, însă și în bunăvoința autorităților, cât și în dorința de slujire a fraților, am văzut tot bunătatea lui Dumnezeu. Așadar, toate se pot face atunci când EL sprijină și este prezent.
Un loc deosebit în inima noastră îl au acei care au fost mai mult decât aproape în această perioadă, oameni pe care noi îi considerăm aleși de Dumnezeu pentru a ne fi alături, nu-i nevoie să dau nume, ei știu cine sunt, vreau doar să-i mulțumesc lui Dumnezeu pentru ei și pentru inima lor aleasă!
Mă bucur zilnic de bunătatea lui Dumnezeu și vreau să încurajez pe oricine, indiferent de situația prin care trece, să caute un sprijin în Domnul Iisus Hristos, să vină înaintea Lui cu orice problemă.
Biblia spune că Dumnezeu este înainte de toate credincios și nu va lăsa pe cei care vin înaintea Lui cu o inimă sinceră. Împreună cu scumpa mea soție Adriana suntem recunoscători lui Dumnezeu pentru toate binefacerile Sale, pentru copilașii noștri, pentru pâinea ce o avem pe masă, iar în primul rând pentru mântuirea dată nouă în dar de Domnul Iisus Hristos.
Închei aici această scrisoare, mulțumind lui Dumnezeu și mulțumind tuturor celor care au fost lângă noi și nu uitați Biblia un sprijin de nădejde. Rugăciunea ajută nespus de mult, iar Iisus Hristos s-a jertfit pentru noi toți. Fiți binecuvântați!
Comment

One Reply to “Casă dulce casă…”

Lasă un răspuns