Despre mine

Square

Mă numesc Ghiță Ignat, sunt născut în Bucovina, fiul a doi oameni gospodari, fratele a doi tineri plini de iubire, soţul unei femei minunate şi tată a trei băieţi pe care îi consider trei daruri nepreţuite pe care Dumnezeu ni le-a dat în grijă.

10480210_955848011108259_1185199727695892347_n
Ghiță Ignat

Pentru ani buni am practicat sportul de performanţă unde am obţinut 10 titluri de Campion Naţional, multiplu Campion şi medaliat în competiţiile internaţionale, medaliat la Campionate Europene, fost component pentru mai mulţi ani al Echipei Naţionale de Lupte cât şi a Lotului Naţional de Sambo, am un palmares curat de șase victorii şi zero înfrângeri în Artele Marţiale Mixte (MMA) sau lupta de cuşcă.

Am scris unde m-am născut, câteva cuvinte despre cei dragi ai mei şi trecutul meu sportiv, vreau să scriu şi câte ceva despre prezent.

În acest moment sunt încarcerat în unul din penitenciarele patriei, mai exact în cel din Botoşani, unde execut o pedeapsă privativă de libertate pentru fapte care nu au a face cu sportul de performanţă sau cu minunata familie în care m-a aşezat Dumnezeu, ci au a face cu trecutul meu – un trecut plin de suişuri şi coborâşuri, plin de lucruri minunate, dar presărat şi cu momente critice, cu momente în care tânăr fiind am ales, din păcate, să iau decizii pripite şi greşite; un trecut al ambiţiilor, al dorinţelor de a fi cel mai bun, un trecut al unei goane nebune după bunăstare, poziţie socială şi lipsa grijei pentru ziua de mâine.

Dacă doriţi să citiţi despre oameni perfecţi, corecţi, fară greşeală sau păcat, acest blog nu vă este destinat. Dacă însă vă interesează să citiţi relatări reale de viaţă ale unor oameni care la un moment nefast al vieţii lor au greşit faţă de societate, faţă de familie, faţă de Dumnezeu și care au fost pedepsiţi pentru greşelile lor într-un fel sau altul, vă gasiţi în locul potrivit.

Dar asta nu este tot, aceşti oameni doresc să transmită mai mult decât un mesaj oarecare prin greşelile lor de viaţă. În urma greşelilor comise simţindu-se izolaţi, respinşi, umiliţi, dispreţuiţi de către societate, neavând pic de speranţă pentru viitor, au avut totuşi puterea să strige nu către societate, nu către autorităţi, nu către familiile lor, pentru că cei mai mulţi au fost de-a dreptul uitaţi de toţi; ci au înălţat privirea către cer şi au strigat către Cel care i-a creat, către Singurul care în necazul şi suferinţa lor îi mai putea auzi, îi mai putea vedea, îi mai putea înţelege şi mai presus de orice Singurul care îi mai putea ierta.

Nu dorim să promovăm prin acest blog imaginea unei persoane, idei politice sau religioase, nici alte interese personale sau de grup, ci căutăm ca, împărtăşind cu dumneavoastră experienţele noastre personale cu Dumnezeu, să vă întărim convingerea că oricine aţi fi, oricât de mult aţi greşit sau nu, oricât de dificilă ar fi situaţia în care vă aflaţi, în ciuda a ceea ce majoritatea ar spune, puteţi afla ajutor, mângâiere pintr-o relaţie personală cu Unicul Fiu al lui Dumnezeu – Iisus Hristos, Singurul care aude, te ascultă, răspunde, te mângâie şi te primeşte în braţele Sale.